Departamentul
Securității Statului Timiș (II)
Dacă în numărul 20 al revistei ne-am făcut
o imagine asupra structurii și dinamicii Securității Statului din județul
Timiș, în acest mic studiu voi detalia componența informatorilor și
colaboratorilor din cadrul Serviciului I/A (Informații Interne) al acestei
instituții de temut în anul 1986.
Temele principale urmărite de către
Securitate erau cele referitoare la pozițiile ostile politicii ideologice a
partidului comunist, problematica trecerii frauduloase a frontierei,
activitatea studenților străini și activitatea de corupție și eludare a legilor
RSR.
Cuvinte-cheie: Securitate, Timiș, anul 1986, informatori, colaboratori, rezidenți,
dosare.
Dacă în numărul 20 al revistei ne-am făcut
o imagine asupra structurii și dinamicii Securității Statului din județul
Timiș, în acest mic studiu voi detalia componența informatorilor și
colaboratorilor din cadrul Serviciului I/A (Informații Interne) al acestei
instituții de temut în anul 1986.[1]
Temele principale urmărite de către
Securitate erau cele referitoare la pozițiile ostile politicii ideologice a
partidului comunist, problematica trecerii frauduloase a frontierei,
activitatea studenților străini și activitatea de corupție și eludare a legilor
RSR.
Serviciul I/A dispunea de 992 de surse,
din care 674 de informatori, 294 de colaboratori și 24 de rezidenți. Pentru
anul 1987 era prognozată mărirea numărului de surse cu 191 de persoane: 94 de
informatori, 91 de colaboratori și 6 rezidenți.
Teme
|
Informatori
|
Colaboratori
|
Total
|
Tineret – învățământ
|
76
|
139
|
207
|
Culte – secte
|
137
|
2
|
139
|
Iredentiști
maghiari
|
84
|
17
|
101
|
Naționaliști
germani
|
86
|
16
|
102
|
Sănătate –
justiție
|
54
|
35
|
89
|
Artă – cultură –
presă
|
58
|
28
|
86
|
Cetățeni străini
|
22
|
48
|
70
|
Cercetare –
sport
|
8
|
4
|
12
|
Lugoj
|
45
|
24
|
69
|
Serviciul I/B cu
competențele I/A
|
84
|
23
|
107
|
Surse cu
posibilități interjudețene
|
58
|
||
Surse cu
posibilități externe
|
17
|
În funcție de studii, 377 aveau studii
superioare, 430 liceul, alți peste 200 studii generale ori profesionale. Din
punct de vedere al vârstei, marea majoritate, respectiv 712 persoane, erau sub
50 de ani, 119 între 60-70 de ani, iar 43 de surse aveau vârsta de peste 70 de
ani.
Au fost în lucru (urmărire) 94 de dosare,
din care:
Tema
|
Nr.
dosare
|
Naționalism
maghiar/german
|
32
|
Culte
|
19
|
Străini/studenți
|
10
|
Evaziune
|
9
|
Artă/cultură
|
7
|
Tineret/învățământ
|
6
|
Justiție
|
6
|
Sănătate
|
5
|
Eterul
|
4
|
Categorie
socială
|
Nr. dosare
|
Muncitori
|
21
|
Studenți
|
17
|
Cadre didactice
|
12
|
Juriști
|
8
|
Ziariști
|
5
|
Funcționari
|
5
|
Ingineri
|
3
|
Preoți
|
2
|
Tehnicieni
|
2
|
Fără ocupație
|
3
|
Altele
|
14
|
Cele mai multe persoane anchetate au avut
vârsta cuprinsă între 30-50 de ani – 54 de persoane, 24 sub 30 de ani, 17 între
56-62 de ani și 3 peste 62 de ani. După mediul în care locuiau, 76 de persoane
trăiau în mediul urban, 11 în mediul rural, iar 11 erau cetățeni străini.
Din punctul de vedere al vechimii
dosarelor de urmărire, 26 au fost până într-un an, 23 între 1-2 ani, 26 între
2-5 ani și 23 peste 5 ani.
Pe tematica naționalism/șovinism, cele mai
importante cazuri au fost „Vasile”, „Timișanu”, în zona literară/cultură „Cristina”,
„Ziaristul”, „Interpretul”, „Henrich”, „Actorul”, „Codrea”, scriitori:
„Cernea”, „Ulmu”, ziariști: „Petrică”, „Walter”. Persoane catalogate cu
activitate ostilă sub acoperire religioasă au fost în cazurile „Conducătorul”,
„Repatriatul”, „Tănase”, iar dintre cei cu activitate denigratoare în rândul
cadrelor didactice au fost „Istoricul”, „Barbu” și „Mugur”.[2]
Măsurile luate în aceste dosare au fost în
funcție de gravitatea activităților persoanelor urmărite. Astfel, în cazurile
„Codrea”, „Emil”, „Paul”, „Poetul”, „Repatriatul”, „Actorul”, „Corina” au fost
sporite măsurile de documentare și avertizare; în cazurile „Soare”, „Barbu”,
„Pictorul”, „Ernest”, „Emanoil”, „Nicolescu” și „Mihăilescu” s-a procedat la
informarea organelor de partid și la măsuri de „influențare pozitivă”.
„Burlacul”, „Walter”, „Fotograful”, „Tipăritorul”,
„Iliescu” erau contactați periodic și menținuți sub „influență”, iar pentru
„Erica” și „Tordeanu” s-au luat măsuri de compromitere și izolare.
Nu este de neglijat faptul că organele de
Securitate acordau o mare atenție instruirii și dirijării cu continuitate a
tuturor surselor (informatori, colaboratori, rezidenți) racolate pentru lucrarea persoanelor aflate
în urmărire informativă. Totodată, luau măsuri ofensive pentru realizarea unor
combinații și „jocuri” operative în vederea folosirii și exploatării maxime a
tuturor surselor și mijloacelor speciale.
Gino RADO
[1]
Raport cu potențialul
informativ al Serviciului I/A
din Inspectoratul Județean Timiș al Ministerului de Interne, semnat de maior
Pele Petru (șeful Serviciului I/A), colonel Sima Traian (șeful Securității
Timiș) și colonel Bujor Vasile, ACNSAS, Fond documentar, Dosar nr. 9696, filele
10-13.
[2] Raport întocmit în urma analizei
dosarelor de urmărire informativă lucrate de Serviciul I/A din Inspectoratul
Județean Timiș al Ministerului de Interne. Documentul este semnat de maior Pele
Petru (șeful Serviciului I/A), colonel Sima Traian (șeful Securității Timiș) și
colonel Bujor Vasile, ACNSAS, Fond documentar, Dosar nr. 9696, filele 14-17.
