Revolutia romana in mass-media maghiara si germana

Comunitatea internaţională a urmărit cu deosebit interes transformările din România petrecute în Decembrie 1989. Astfel mass-media a alocat spaţii largi pentru relatarea evenimentelor din ţara noastră. Una dintre statele care a urmărit cu multă atenţie şi a transmis prin media şi prin canale diplomatice informaţiile obţinute, mai departe, trăgând semnale de alarmă cu privire la evenimentele din ţara noastră, a fost Ungaria.
Principalele cotidiene naţionale maghiare, Népszabadság şi Magyar Hirlap au avut ca subiect principal evenimentele din România.
Şi în presa germană, a fostei Republici Federale Germane, au existat numeroase ştiri şi chiar analize asupra evenimentelor din ţara noastră încă din zilele de 19-20 decembrie 1989.
Datorită faptului că autorităţile din România încercau să ascundă şi să refuze informarea comunităţii internaţionale asupra evenimentele din ţară, Tmişoara fiind izolată de restul ţării iar mai apoi graniţele României fiind închise, totuşi pe diferite căi neoficiale prin relatări telefonice, prin turişti care au apucat să iasă din ţară sau prin alţi martori oculari, ştirile au ajuns la marile agenţii de presă. Sigur că, datorită acestui blocaj informatic şi lipsa unei reacţii oficiale din partea autorităţilor romnâneşti, informaţile care ajungeau în străinătate erau în general neverificate şi de multe ori erau false.
Una din subiectele cele mai controversate care au iscat numeroase discuţii a fost cel referitor la numărul morţilor din perioada 17-19 decembrie din Timişoara. Practic, în lipsa unor cifre oficiale, era imposibil să se poată face o estimare corectă a persoanelor ucise, rezultate în urma acţiunilor forţelor de represiune.
Impresia generală a celor care au participat la evenimentele din Timişoara a fost că numărul victimelor a fost mult mai mare decât au fost ele în realitate. Această impresie putea fi cauzată din mai multe motive: numărul impresionant de forţe care au fost dislocate în oraş; cantitatea mare de muniţie folosită în acţiunile de represiune; faptul că cele mai violente acţiuni de represiune au avut loc după căderea întunericului şi, lipsa unor cifre oficiale.
Am să citez câteva din ştirile apărute pe această temă în presa maghiară şi germană:

NÉPSZABADSÁG 19 decembrie
Sursele fac referire asupra faptului că soldaţii au fost aruncaţi în luptă împotriva manifestanţilor, în cadrul căreia se găseau manifestanţi de naţionalitate română, maghiară şi germană. Aceştia au strigat sloganuri împotriva lui Ceauşescu, au ars fotografiile lui Ceauşescu, au incendiat maşini şi au fost devastate magazine.
Informaţii precise despre morţi şi răniţi nu sunt, dar unele surse vorbesc despre 300-400 de morţi – informaţia provine de la Radio Bremen

„Bild“, marţi, 19 decembrie
Teroare sângeroasă în România: dictatorul Partidului Comunist, Ceauşescu, a dat ordin de suprimare a demonstraţiilor din oraşele apropiate de graniţă, Timişoara şi Arad. Soldaţii au ieşit cu baionete ridicate contra poporului, au tras la întâmplare în mulţime. Scriitorul român Tötök a relatat la Radio Bremen că martori oculari i-ar fi comunicat că sunt până la 400 de morţi şi mai multe sute de răniţi.

NÉPSZABADSÁG 21 decembrie
Un ziar iugoslav a afirmat că pastorul László Tőkés a fost ucis în închisoarea din Timişoara. Ediţia de miercuri a ziarului îşi susţine afirmaţia pe baza unei telegrame cifrate trimisă de un ziarist român. Ziaristul român a comunicat ştirea pe baza afirmaţiei unui miliţian care l-a identificat pe pastorul László Tőkés în închisoare. Miliţianul a susţinut că, în urma tulburărilor şi a represiunii din oraş, şi-au pierdut viaţa în jur de 2.000 de persoane.
Ştirea morţii pastorului László Tőkés a fost întărită de Milan Opoczensky, secretar-şef al Organizaţiei Mondiale a Reformaţilor.

„Bild“, joi, 21 decembrie
Indignare în toată lumea privind îngrozitoarea baie de sânge din România: doar înTimişoara au fost ucişi 2500 de oameni. Soldaţii au împuşcat cu arme automate mulţi copii care mărşăluiau cu părinţii lor în primele rânduri ale coloanei de demonstranţi. Şi 12 femei gravide ]n ultimele luni au fost ucise. Cadavrele au fost transportate de către Serviciul Secret în saci de gunoi şi au fost arse.

„Allgemeine Zeitung”, 21 decembrie
Alţi martori oculari care relatează din Szeged, Budapesta, Belgrad şi Viena, confirmă cele mai groaznice temeri. Numărul victimelor ar putea fi de 2000. Armata şi Securitatea au năvălit într-o adevărată beţie de sânge şi au declanşat un masacru în rândul populaţiei neînarmate. La întâmplare, sunt ridicaţi, maltrataţi şi luaţi cu forţa, de către forţele armate şi poliţieneşti, suspecţi chiar şi din case.

„Frankfurter Allgemeine”, 21 decembrie
După sângeroasa înăbuşire a demonstraţiilor contra regimului din oraşul Timişoara, România se află în pragul unui război civil. Au fost anunţate demonstraţii din mai multe oraşe din ţara aproape complet izolată de exterior. Românii în exil din Budapesta au relatat miercuri că populaţia din Timişoara şi-a procurat arme şi au izbucnit ciocniri armate. După informaţiile agenţiei de presă Tanjug, ar fi fost ucişi, în timpul tulburărilor, până marţi seara, cam 2000 de oameni. Agenţia de ştiri a DDR-ului, ADN, a relatat despre mai mult de 3000 de persoane ucise. Valul de proteste s-ar fi extins, cf. Tanjug, şi la Bucureşti, unde studenţii s-ar fi declarat solidari cu demonstranţii din Timişoara.

MAGYAR HIRLAP 23 decembrie
Noaptea trecută, în centrul Bucureştiului, tancurile au intrat în plin în mulţime şi au lovit mortal în jur de 20 de persoane.
Din relatarea unor martori, la Timişoara, în zilele trecute, numărul victimelor a crescut la 4.700 de morţi.
La Timişoara s-au găsit două gropi comune în care se aflau 632 de morţi. Se încearcă identificarea lor.

MAGYAR HIRLAP 28 decembrie
După luptele din Cluj, 24 de eroi au fost înmormântaţi. În zilele revoltei împotriva dictaturii, oamenii Securităţii au ucis câteva sute de persoane. Cei 24 de martiri au fost conduşi pe ultimul drum de peste 3.000 de persoane.

19 decembrie
NÉPSZABADSÁG
Armata scoasă împotriva demonstranţilor din Timişoara
Graniţele au fost închise – Poziţia Parlamentului Maghiar
„BILD“
Baionete contra poporului, 400 de morţi?
Masacru în România
de P. Michalski şi C. Sturm

Süddeutsche Zeitung“, München
Demonstraţii contra preşedintelui statului, Ceauşescu

Relatări despre sute de morţi la protestele în masă din România
Unităţi ale armatei încercuiesc oraşele Timişoara şi Arad/ Graniţele cu Ungaria şi Iugoslavia închise Mass-media mobilizează populaţia la „respectarea strictă a tuturor legilor”/ Nicio luare de poziţie de la Bucureşti

„Frankfurter Rundschau”, 19 dec. 1989
Armata română înconjoară două oraşe
Demonstraţii înăbuşite sângeros

20 decembrie
NÉPSZABADSÁG
Comunitatea internaţională condamnă vărsarea de sânge de la Timişoara
România şi-a închis graniţele

„Frankfurter Rundschau“, 20 dec. 1989
Martori oculari descriu atrocităţile din România
“Practic, domneşte legea războiului” / Toate graniţele inaccesibile

„Die Welt”, Bonn, 20 dec. 1989
În nebunia puterii, Ceauşescu îşi pierde simţul realităţii României
În ciuda unei atrocităţi crescânde, strigătul libertăţii nu poate fi reprimat

21 decembrie
NÉPSZABADSÁG
Lupte dramatice împotriva dictaturii ceauşiste

Bild
România: baie de sânge, 2500 de morţi

Au fost împuşcaţi copii
Serviciul secret arde cadavre

„Allgemeine Zeitung”
Armata atacă la întâmplare şi brutal
Timişoara pustiită/ Masacre în rândul populaţiei neînarmate/ Minorităţile maltratate şi persecutate
de la corespondentul nostru Gustav Chalupa

„Frankfurter Allgemeine”, 21 dec. 1989
Demonstraţii în mai multe oraşe româneşti
Evident, mai mult de 1000 de morţi/ Relatări despre incinerări de cadavre/ Discursul televizat al lui Ceauşescu/ Proteste

22 decembrie
„Die Zeit“, Hamburg, 22 dec. 1989
Revoltă contra „Conducătorului“
Tiananmen la Timişoara
Nicolae Ceauşescu ordonă suprimarea cetăţenilor

23 decembrie
MAGYAR HIRLAP
Poporul român a învins dictatura lui Ceauşescu
Ieri mişcarea populară a măturat dictatura ceauşistă

27 decembrie
MAGYAR HIRLAP
Tiranii au fost condamnaţi la moarte şi executaţi
Noua conducere din România este recunoscută pe plan internaţional
În aprilie vor avea loc alegeri libere. Ajutoarele afluesc spre România
Telegrama adresată de Szuros Matyas şi Nemeth Miklos lui Ion Iliescu şi Petre Roman.

28 decembrie
MAGYAR HIRLAP
În Bucureşti se reinstalează pacea
Sergiu Celac este noul ministru de Externe. Contradicţii între grupările teroriste.


Acest articol este prelut dintr-o lucrare mai amplă pe care am prezentat-o la colocviul internaţional de la Târgovişte în 11 octombrie 2007.